Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita in egala masura a ambiilor ochi. Ambliopia numita si “ochiul lenes” debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca celulele vizuale din creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului bolnav si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos, ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare.
Ambliopia, de obicei, afecteaza numai un ochi, dar poate aparea si la ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla.
Ambliopia anizometropica apare in cazul in care exista diferente semnificative de dioptrii intre cei doi ochi. Astfel, daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata la ochiul bolnav.
Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu apara niciodata. O mare parte din copii raman nediagnosticati datorita faptului ca acestia sunt asimptomatici iar cazurile ce se asociaza cu strabism care sa alerteze parintii sunt rare, de aceea este foarte important consultul oftalmologic la copil unde se pot depista aceste probleme si se poate institui tratamentul adecvat.
